Mini-cocktail–ul Molotov si tradatorii (p.1)

Soacra mica azi e in dusuri criminale asa ca si sfaturile vor fi oleaca deocheate. Hm…pe alocuri chiar ilegale, in schimb practice, asa ca-mi veti spune multumesc dupa asta. Multumirile le primesc numai sub forma de vin rosu, slanina afumata si usturoi verde:))))))

In primul rind, sfatul e pentru baieti amorezati cuc. De ce pentru baieti? Pentru ca soacra mica, asezata pe la terase si cafenele, cerceteaza prin ochelarii ei de soare doar baieti, ca fete are acasa. De ce amorezati cuc? Pentru ca situatia pe care o voi descrie mai la vale nu poate sa-i lase insensibili.

Deci, in viata amoroasa a cuplurilor se mai intimpla ca unul sa calce strimb si nici sa nu se gindeasca la efecte. Efecte primare si de tot felul. De regula, baietii sunt mai prudenti (din experienta probabil). Pe cind fetele, ca florile de rasarita, putin le pasa ce se face in jurul lor, ca ele privesc smerite si ametite doar pe cel care a aparut neasteptat de dupa nori si le « lumineaza » …aha… calea fericirii. Pentru tare putin timp, de altfel (dar asta e alt subiect, mai putin criminal dar tot atit de tragic), ca dupa asta se lasa noaptea polara peste sufletul lor naiv sau dezmatat.

Acum trecem la fapte si efecte.

Daca sunteti un baiat de treaba, amorezat cuc, multamit de viata si cu mentos in buzunar, sa nu credeti ca tradatorii au sa va inconjoare de departe. Nu va faceti iluzii. De regula ei apar pe neasteptate, in pielea vreunui coleg, amic sau chiar vreun idiot cu parul dat cu gel, caruia demult vroiati sa-i bateti botul. Si iaca intr-o buna zi, vedeti un cuplu de hulubasi, asezat la o masuta, sub umbrela de publicitate pentru Bud. Intr-un moment de eclipsa solara, adica tot asa de rar asteptata, recunoasteti in hulubita guruinda trasaturile « muzei » care v-a inspirat aseara in pat si citeva ori in baie.

-Hooooo !!! Stai oleaca, baiete !!! ca n-am terminat descrierea pina la capat !!! Ei bun, du-te si bate-i botul chiar acum !!!

Trec 5 min.
5+10 min.
- Hai mai, cit se poate? Ca nu numai capul cu gel e de vina, ce dai atita in el ?
15+5 min
- Mai, nebunule, pai n-am spus sa dai si in ea ! Ptiu, armasar fara control ce esti!
- Daca nu termini acum masacrul nu mai scriu azi articolul pina la capat.

Deam sa nu va fie cu suparare, dragi cititori, dar trebuie sa-l asteptam sa-i iasa aburii si dupa asta continuam civilizat master-class-ul.

Ia nebuni, ia nebuni, maaaaai! )))

Sentiment nedefinit

Exista un sentiment pe care nu stiu sa-l definesc. L-am incercat noaptea asta din nou la 1:43 si la 3:15.

Fiecare din noi se zbuciuma periodic prin clipe cind nu reuseste sa atipeasca, cind ramine in liniste cu sine, se gindeste la fleacuri, care…printr-un lant de asocieri aduc la diferite stari de suflet. Sunt pe lumea asta persoane pentru care simt o forma de recunostinta, de gratitudine. Niste fiinte deosebite pentru care nutresc cele mai calde ginduri si, ceea ce e cel mai important in « afacerea » asta ca ele nici nu-si dau seama de gindurile mele, ce reconstruiesc din cind in cind chipul lor drag in mintea mea.

In sentimentul acesta ca nu e loc pentru obligatie. Si asta pentru ca nimeni din persoanele acestea nu asteapta gesturi de recunostinta din partea mea. Mai mult, nici nu ma mai tin minte la fata si la chip. Ca daca as aparea in fata lor acum (fara pijamaua mea cu inimioare si dantelute ) cu flori de recunostinta si un zimbet, as citi in privirea lor o nedumerire profunda:

-tu…cine esti, de fapt?